Pe 1 august, de Ziua Internațională a Alăptării, comunitatea consultanților în lactație din România a tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa recunoașterii legale a acestei meserii esențiale pentru sănătatea mamei și a copilului. Cu toate că există un număr considerabil de profesioniști certificați internațional, aceștia nu pot fi angajați conform pregătirii lor, din cauza absenței unei reglementări adecvate în Codul Muncii. Această situație nu doar că limitează accesul mamelor la suportul necesar, dar are și implicații profunde asupra sănătății publice.
Contextul profesional al consultantului în lactație
Meseria de consultant în lactație este una complexă, care necesită o pregătire specializată și o înțelegere profundă a biologiei alăptării, a nutriției infantile și a problemelor de sănătate care pot afecta mamele și copiii. Acest rol este esențial în sprijinul mamelor care doresc să alăpteze, oferindu-le informații, consiliere și suport emoțional în procesul de alăptare. În România, există în prezent 66 de consultanți în lactație acreditați care îndeplinesc aceste cerințe, dar care nu pot profesa în mod legal din cauza lipsei recunoașterii oficiale.
Întreaga comunitate medicală este de acord că alăptarea este crucială pentru dezvoltarea sănătoasă a nou-născuților, iar consultanții în lactație joacă un rol cheie în promovarea acesteia. Totuși, lipsa unei reglementări adecvate face ca acești profesioniști să fie nevoiți să își desfășoare activitatea în mediul privat, limitând accesibilitatea serviciilor lor pentru mamele care au nevoie de ajutor în spitale sau maternități.
Problemele legislative și obstacolele întâmpinate
Recunoașterea meseriei de consultant în lactație în România este un proces îndelungat și complicat. Deși dosarul pentru recunoașterea oficială a fost trimis la Ministerul Muncii, acesta a fost blocat la Ministerul Sănătății. Această situație subliniază o problemă mai largă în sistemul de sănătate românesc, unde ineficiența birocratică adesea împiedică progresul și implementarea de soluții care ar putea îmbunătăți sănătatea publică.
Ilinca Tranulis, vicepreședintele Asociației Consultanților în Lactație din România, a evidențiat că meseria de consultant în lactație nu ar trebui să fie asimilată cu cea de moașă sau asistent medical, deoarece fiecare dintre aceste profesii are responsabilități distincte. Consultanții în lactație se concentrează exclusiv pe alăptare, iar această specializare este esențială pentru a oferi suport adecvat mamelor.
Impactul asupra sănătății publice și alăptării
Recunoașterea meseriei de consultant în lactație ar putea avea un impact semnificativ asupra ratei de alăptare în România. Potrivit statisticilor, în țările unde consultanții în lactație sunt integrați în sistemul de sănătate, rata alăptării exclusive la 6 luni este mult mai mare. Aceasta este o direcție necesară, având în vedere că în România, un raport al Organizației Mondiale a Sănătății arată că doar aproximativ 15% dintre bebeluși sunt alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni.
Alăptarea are numeroase beneficii pentru sănătatea copilului, inclusiv reducerea riscurilor de infecții, îmbunătățirea dezvoltării cognitive și reducerea incidenței bolilor cronice mai târziu în viață. De asemenea, alăptarea contribuie la sănătatea mamei, reducând riscurile de cancer de sân și de ovare, precum și ajutând la recuperarea post-natală. Aceasta ar putea reduce, de asemenea, costurile sistemului de sănătate asociate cu tratamentele pentru bolile infantile și materne.
Băncile de lapte matern și importanța lor
Un alt aspect esențial în discuția despre alăptare în România este necesitatea înființării unor bănci de lapte matern. În prezent, există o singură bancă de lapte matern funcțională în țară, la Spitalul Marie Curie din București. Aceasta este o problemă gravă, având în vedere că băncile de lapte matern sunt vitale pentru sprijinirea prematurilor și a nou-născuților care necesită intervenții medicale intensive.
În alte țări, cum ar fi Brazilia, au fost implementate soluții eficiente pentru a promova alăptarea și a reduce mortalitatea infantilă. Studiile arată că, în urma înființării băncilor de lapte, incidența enterocolitei ulcero-necrotice a scăzut semnificativ. Această boală, care afectează nou-născuții, are o rată de mortalitate de aproximativ 50% și este asociată cu alimentația artificială. De aceea, integrarea băncilor de lapte matern în spitale ar putea salva vieți și ar putea îmbunătăți semnificativ sănătatea bebelușilor din România.
Perspectivele experților și soluțiile propuse
Experții din domeniul sănătății subliniază necesitatea urgentă de a recunoaște profesia de consultant în lactație și de a integra aceste servicii în sistemul public de sănătate. Dr. Mihaela Niță, președintele Asociației Consultanților în Lactație, a afirmat că este esențial ca autoritățile să colaboreze cu profesioniștii din domeniu pentru a dezvolta o strategie națională de alăptare. Aceasta ar trebui să includă formarea continuă a personalului medical, promovarea alăptării în rândul mămicilor și accesibilitatea consultanților în lactație în toate maternitățile.
De asemenea, specialiștii sugerează că educația prenatală ar trebui să fie o prioritate. Mamele care sunt informate despre beneficiile alăptării și despre tehnicile corecte de alăptare sunt mai predispuse să continue acest proces. Programele educaționale ar putea fi implementate în spitale și centre de sănătate maternală, oferind suport atât înainte de naștere, cât și după.
Impactul asupra cetățenilor și comunității
Cetățenii români, în special mamele, ar beneficia enorm de pe urma recunoașterii profesiei de consultant în lactație. Accesul la servicii de calitate, oferite de profesioniști acreditați, ar putea reduce anxietatea și stresul asociate cu alăptarea. În plus, sprijinul adecvat ar putea contribui la o experiență pozitivă a nașterii și la promovarea unei culturi a alăptării în România.
În cele din urmă, sănătatea copilului și a mamei ar trebui să fie priorități naționale, iar recunoașterea profesiei de consultant în lactație ar putea fi un prim pas important în îmbunătățirea sistemului de sănătate din România. Aceasta nu este doar o chestiune de reglementare muncii, ci o problemă de sănătate publică care necesită acțiune imediată din partea autorităților.