În data de 18 mai 2026, România a înregistrat primul caz confirmat de infecție cu hantavirus, un virus care, deși rar, poate provoca afecțiuni severe. Incidentul a avut loc la Arad și a stârnit o serie de discuții în rândul specialiștilor și cetățenilor despre riscurile și implicațiile acestei infecții. Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru a oferit detalii despre natura hantavirusului, modul de transmitere și gravitatea riscurilor pentru sănătatea publică, subliniind că, în ciuda îngrijorărilor, riscul unei epidemii în România este redus.
Ce este hantavirusul?
Hantavirusul nu este o descoperire recentă; a fost identificat pentru prima dată în anii 1970 în Coreea de Sud. De-a lungul timpului, cercetările au arătat că această familie de virusuri este purtată în principal de rozătoare. Deși există numeroase tulpini, doar aproximativ zece dintre ele pot infecta oamenii. Aceste virusuri au fost implicate în diverse focare la nivel global, dar în majoritatea cazurilor, infecția este rară.
În România, datele din perioada 2023-2026 arată că au fost înregistrate doar 15 cazuri de hantavirus, ceea ce sugerează că infecția este mai degrabă o excepție decât o regulă. Medicul Tudor Ciuhodaru subliniază că, deși hantavirusul poate avea consecințe grave, majoritatea tulpinilor întâlnite în România sunt diferite de cele care au cauzat focare severe în alte părți ale lumii, cum ar fi America de Sud.
Modul de transmitere al hantavirusului
Transmiterea hantavirusului se face în principal prin intermediul rozătoarelor infectate. Oamenii pot contacta virusul prin inhalarea particulelor contaminate din aer, provenite din urina, salivă sau fecalele șoarecilor și șobolanilor. Aceasta face ca riscul de infectare să fie mai mare în locuri închise și prăfuite, cum ar fi poduri, beciuri sau clădiri abandonate.
De asemenea, virusul poate fi transmis rar prin contact direct cu mâinile contaminate și, în foarte puține cazuri, prin mușcăturile rozătoarelor. Este important de menționat că majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la om la om, ceea ce reduce semnificativ riscul unei epidemii. Singura excepție documentată este virusul Andes, care a fost întâlnit în America de Sud, dar și în acest caz, transmiterea de la o persoană la alta este rară și necesită contact apropiat și prelungit.
Simptomele infecției cu hantavirus
Simptomele infecției cu hantavirus variază în funcție de tulpina virală și de regiunea geografică. Medicii clasifică boala în două forme principale: sindromul pulmonar cu hantavirus (HPS) și febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS).
Sindromul pulmonar cu hantavirus este întâlnit în America de Nord, Centrală și de Sud și poate evolua rapid către insuficiență respiratorie severă. Primele simptome includ febră mare, dureri musculare intense, oboseală și dificultăți de respirație. Mortalitatea în cazul acestei forme este de aproximativ 40% în absența tratamentului intensiv.
Pe de altă parte, febra hemoragică cu sindrom renal este întâlnită în Europa Centrală și de Est. Aceasta afectează în principal rinichii și poate provoca dureri lombare, stare de rău general și, în forme severe, hemoragii interne. Mortalitatea în cazul acestei forme este semnificativ mai scăzută, variind între 1-15%, în funcție de tipul virusului.
Ce spun experții despre riscurile pentru România?
În urma confirmării primului caz de hantavirus la Arad, medicul Tudor Ciuhodaru a subliniat că riscul de epidemie în România rămâne scăzut. El a explicat că tulpinile circulante în România sunt diferite de cele implicate în focarele severe din alte colțuri ale lumii. De asemenea, capacitatea redusă de transmitere de la om la om face improbabil un scenariu pandemic.
Experții în sănătate publică subliniază importanța informării corecte a populației în ceea ce privește riscurile și prevenția. Conform medicului Ciuhodaru, măsurile de prevenție, cum ar fi evitarea contactului cu rozătoarele, utilizarea măștilor în zone contaminate și dezinfectarea suprafețelor, sunt esențiale pentru a diminua riscurile de infectare.
Implicarea autorităților și măsuri de prevenție
Autoritățile sanitare din România au fost alertate de acest caz, iar măsurile de prevenție sunt esențiale pentru a preveni răspândirea virusului. Specialiștii recomandă aerisirea spațiilor închise, utilizarea mănușilor și măștilor de protecție în zonele contaminate, precum și curățarea și dezinfectarea regulată a spațiilor din jurul locuințelor.
De asemenea, este important ca populația să fie conștientă de simptomele infecției și să caute ajutor medical în cazul în care apar simptome similare cu cele ale unei gripe severe, mai ales dacă există antecedente de expunere la rozătoare. Confirmarea infecției se face prin analize de laborator care identifică anticorpii specifici.
Perspective pe termen lung și concluzii
Pe termen lung, specialiștii estimează că, deși hantavirusul poate provoca forme severe de boală, riscurile pentru sănătatea publică din România rămân scăzute. Cu toate acestea, este esențial ca autoritățile și cetățenii să rămână vigilenți și să continue să respecte măsurile de prevenție. Educația și informarea corectă a populației sunt cruciale pentru a preveni panicile nejustificate și pentru a asigura o reacție eficientă în cazul unor incidente viitoare.
În concluzie, primul caz de hantavirus în România reprezintă un semnal de alarmă, dar nu trebuie să declanșeze panică. Informațiile corecte și măsurile de prevenție vor contribui la menținerea sănătății publice și la reducerea riscurilor asociate cu această infecție rară, dar serioasă.