În România, persoanele cu handicap se confruntă cu numeroase provocări, iar una dintre cele mai importante forme de sprijin financiar este indemnizația de însoțitor. De la 1 iulie 2026, această indemnizație va crește cu 125 de lei, ceea ce va avea un impact asupra a aproximativ 200.000 de persoane cu handicap grav. Această majorare automată, dictată de creșterea salariului minim brut, este o veste bună, dar ridică și întrebări cu privire la sustenabilitatea sistemului de suport pentru persoanele cu dizabilități în România.
Context istoric și legislativ
Legea 448/2006 reglementează drepturile persoanelor cu handicap în România, stabilind cadrul legal pentru indemnizații și asistență. De-a lungul anilor, s-au adus numeroase modificări pentru a adapta legislația la nevoile în schimbare ale acestei categorii vulnerabile. Creșterea indemnizației de însoțitor este un rezultat al unui sistem legislativ care, deși a evoluat, se confruntă cu provocări structurale. În 2023, guvernul a decis să mențină Indicatorul Social de Referință (ISR) la 660 de lei, ceea ce a înghețat multe alte indemnizații sociale. Aceasta înseamnă că, deși unele indemnizații cresc, altele rămân stagnante, afectând astfel puterea de cumpărare a persoanelor cu handicap.
O altă provocare majoră este birocrația care însoțește procesul de obținere a acestor indemnizații. Multe persoane nu sunt informate sau se simt descurajate de hărțuiala administrativă, ceea ce duce la o subraportare a cazurilor de handicap.
Impactul majorării indemnizației de însoțitor
Creșterea indemnizației de însoțitor de la 2.574 de lei la 2.699 de lei net pe lună poate părea nesemnificativă, dar pentru multe familii, această sumă poate reprezenta o diferență importantă. De exemplu, suma suplimentară de 125 de lei ar putea acoperi cheltuieli esențiale, precum medicamente compensate sau consumabile necesare pentru îngrijirea zilnică. Cu toate acestea, specialiștii din domeniu subliniază că această creștere este insuficientă pentru a acoperi costul real al îngrijirii unei persoane cu handicap grav, care poate depăși 3.000 de lei lunar.
De asemenea, este important de menționat că indemnizația de însoțitor se cumulează cu alte prestații, cum ar fi indemnizația lunară de handicap și bugetul personal complementar. Astfel, un adult cu handicap grav va înregistra o creștere a veniturilor totale, dar nu în măsura necesară pentru a îmbunătăți semnificativ nivelul de trai.
Diferențele între indemnizațiile acordate
Este esențial să menționăm că în legislația românească există două tipuri de indemnizații denumite „indemnizație de însoțitor”. Prima este cea prevăzută de Legea 448/2006, destinată persoanelor cu handicap grav care aleg să primească indemnizația în locul asistentului personal. A doua se referă la pensionarii de invaliditate gradul I, care primesc o sumă fixă de 50% din salariul minim brut pe țară. Aceste distincții sunt importante, deoarece provoacă confuzie în rândul beneficiarilor, care nu întotdeauna înțeleg care sunt drepturile lor.
De asemenea, procedura de opțiune între indemnizație și asistent personal implică pași birocratici care pot descuraja multe persoane. Aceasta trebuie să fie o alegere bine informată, având în vedere că angajarea unui asistent personal poate oferi un suport mai consistent în îngrijirea zilnică.
Provocările sistemului de asistență socială
Deși creșterea indemnizației de însoțitor este un pas pozitiv, multe alte indemnizații și prestații sociale rămân înghețate, iar acest lucru afectează grav puterea de cumpărare a persoanelor cu handicap. De exemplu, indemnizația lunară pentru adultul cu handicap grav se menține la 529 de lei, iar bugetul personal complementar la 199 de lei. Această stagnare, combinată cu inflația și creșterile de prețuri, înseamnă că persoanele cu handicap sunt din ce în ce mai vulnerabile.
În plus, eliminarea scutirilor de impozit pe proprietate pentru persoanele cu handicap grav și accentuat a fost un alt aspect controversat, care a generat proteste și nemulțumiri. Aceasta ridică întrebări cu privire la angajamentul statului de a sprijini persoanele vulnerabile și de a respecta drepturile acestora.
Perspectivele experților și opinia publicului
Experții din domeniul asistenței sociale și al drepturilor omului subliniază că, pentru a avea un impact semnificativ asupra vieții persoanelor cu handicap, este nevoie de o abordare holistică. Aceasta include nu doar creșterea indemnizațiilor, ci și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, educație și integrare pe piața muncii. Multe organizații non-guvernamentale atrag atenția asupra nevoii de a revizui legislația și de a asigura o alocare mai bună a resurselor pentru persoanele cu handicap.
Opinia publicului este divizată. În timp ce unii consideră că majorarea indemnizației este un pas în direcția bună, alții sunt sceptici cu privire la eficiența acestor măsuri în absența unor reforme structurale ale sistemului de asistență socială. Multe familii simt că guvernul nu face suficiente eforturi pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale persoanelor cu dizabilități.
Concluzie: Un pas înainte, dar insuficient
Majorarea indemnizației de însoțitor de la 1 iulie 2026 este o veste bună pentru persoanele cu handicap grav și familiile acestora. Totuși, această măsură este doar un pas mic într-un peisaj complex, în care multe alte drepturi și prestații rămân stagnante. Este necesară o abordare mai cuprinzătoare pentru a asigura o îmbunătățire reală a vieții acestor persoane. A deveni mai conștienți de nevoile și drepturile persoanelor cu handicap este esențial pentru construirea unei societăți mai inclusive și mai echitabile.