Intrebarile simple sunt si cele mai dificile. De cate ori nu ai stat sa te gandesti mult si bine la ce te-a intrebat copilul sau nu ai stat si ai “rumegat” un raspuns cat mai inteligent la o intrebare banala. Intrebarile banale sunt cele mai periculoase mai ales cand te afli in societate, in public si nu prea stii cum sa reactionezi, nu esti spontan deloc. Ca sa te pregatesti cat mai bine pentru astfel de situatii am pregatit patru intrebari destul de simple, dar dificile, asta ca sa te antrenezi pentru alte astfel de intrebari si variatii care ar putea aparea in viata ta de zi cu zi.
Care e cauza adevarata a electricitatii statice? Explicatia clasica e destul de simpla: cand doua obiecte intra in contact, frecarea dintre ele elimina electronii din atomi dintr-un obiect si ii transfera catre cel de-al doilea. Primul obiect va avea un exces de sarcina pozitiva pe atom, iar al doilea un exces negativ de electroni cu sarcina negativa. Dar ce electronii ajung sa se duca de la un obiect la altul si nu in ambele directii? Zone de sarcina negativa si pozitiva in exces exista pe fiecare obiect cu incarcatura statica. Molecule intregi si electroni migreaza intre obiecte din momentul in care sunt frecate unul de altul.
De ce apare cu adevarat traznetul cand ploua? E o dezbatere aprinsa in aceasta privinta. O teorie mai veche precizeaza urmatoarele: cand particulele de gheata din nori se lovesc se sparg in particele micute cu sarcini pozitive, particulele mai mari au sarcina negativa. Gravitatia trage particulele incarcate negativ in jos, in vreme ce particulele incarcate pozitiv se duc in sus si apare dezechilibrul. Cu toate astea, dupa ce au studiat ce se intampla in nori si incarcaturile electrice lucrurile nu au fost atat de clare. De aici a aparut alta teorie legata de razele cosmice din spatiu care ating norii si elimina incarcatura electronica din electroni, insa dovezile stiintifice nu sunt atat de clare.
De ce ne place muzica? O intrebare banala al carui raspuns nu prea e asa de simplu daca stai sa te gandesti un pic. In opera A Douasprezecea Noapte, Shakespeare a scris despre muzica ce e „hrana” dragostei. De aici poate si ideea ca muzica ajuta la reproducerea speciei umane si ca e foarte bine sa asculti muzica chiar si in afara dormitorului. Insa nu doar oamenii, ci si animalele ar adora muzica, mai ales cele care au creierul la fel de dezvoltat ca noi. Si pana la urma de ce ne place muzica? Poate e vorba de sunete, de modul in care creierul percepe ceea ce auzim, de frecvente. Oricare ar fi explicatia general acceptata vreodata tot nu vom reusi sa deslusim raspunsul la aceasta intrebare foarte simpla. Tine de individualitate si de perceptia fiecaruia, de personalitatea sa.
De ce alunecam pe gheata? Pana nu demult se credea ca gheata e asa de alunecoasa pentru ca presiunea creata cand suntem pe ea determina topirea stratului superior. Dar experimentele au demonstrat ca omul nu are cum sa exercite atata presiune si forta asupra gheti ca sa duca la transformarea sa in lichid. Frecarea e scoasa din discutia si ea. Oamenii de stiinta au trebuit sa vina cu niste explicatii, asa ca s-a apelat la creativitate. Dupa multi gheata ar fi atat de alunecoasa pentru ca stratul care e deasupra nu e din lichid, e o „piele supersolida” care permite unirea moleculelor de apa pentru a deveni structuri elastice ce nu se pot rupe. De aici se genereaza un camp electrostatic ce determina efectul de alunecare pe gheata, practic levitezi un pic deasupra ghetii… Nu sunt multi care cred in asa ceva, dar explicatia e foarte interesanta si nu prea rezolva problema alunecatului pe gheata.